Cheltuielile UE de anul trecut, în sumă totală de 148,5 miliarde de euro, corespund unei sume aproximative de 290 de euro pentru fiecare cetățean european, se arată în raportul Curții publicat miercuri.
Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli în 2013 au fost politica regională, transporturi și energie (cu o rată de eroare de 6,9%), dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate (cu o rată de eroare de 6,7%), și programele din sectorul agricol (3,6%).
„Un număr mare dintre erorile cuantificabile în sectorul agricol sunt cauzate de declarații sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari, cea mai frecventă eroare fiind reprezentată de supradeclararea suprafeței de teren”, potrivit documentului.
Curtea dă ca exemplu o serie de cazuri din România, Germania, Irlanda, Grecia, Franța și Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind pășuni permanente și pentru care s-au acordat plăți erau, de fapt, acoperite total sau parțial cu vegetație pentru care nu se acordă fonduri UE.
„Aceste terenuri neeligibile ar fi trebuit să fie excluse de la plata ajutorului din partea UE. În Grecia, această eroare s-a produs deoarece terenurile respective au fost clasificate ca pășuni eligibile și au fost înregistrate ca atare în sistemul de identificare a parcelelor agricole”, se arată în document.
În cazul proiectelor de dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate, Curtea notează că motivul care a stat la baza majorității erorilor a fost nerespectarea cerințelor de eligibilitate, în special cele privind angajamentele de agromediu, cerințele specifice pentru proiectele de investiții și normele în materie de achiziții.
Italia, România, Ungaria, Olanda și Polonia sunt printre țările care nu au respectat cerințele privind angajamentele de agromediu, potrivit raportului.
Curtea estimează că rata totală de eroare pentru plățile aferente exercițiului 2013 a fost de 4,7%, apropiată de nivelul preconizat pentru exercițiul 2012, de 4,8%. Rata de eroare depășește în mod constant pragul de semnificație de 2%.
Nivelul de eroare estimat nu constituie un indiciu al existenței fraudei, al lipsei de eficiență la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curții, care menționează că cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislația aplicabilă.
Curtea notează că măsurile corective și acțiunile de recuperare puse în aplicare de autoritățile statelor membre UE și de Comisia Europeană au avut un efect pozitiv asupra ratei de eroare estimate, în lipsa lor, rata de eroare globală estimată ridicându-se la 6,3%.
„Ca și în 2012, pentru o mare parte din operațiunile afectate de erori din cadrul domeniilor care fac obiectul gestiunii partajate, autoritățile statelor membre dispuneau de informații suficiente care să le fi permis detectarea și corectarea acestor erori înainte de solicitarea rambursării de către Comisie”, potrivit raportului.
Curtea recomandă executivului de la Bruxelles să se concentreze mai mult pe buna performanță a proiectelor finanțate din bugetul UE mai degrabă decât pe gradul de absorpție al fondurilor, notând că „accentul insuficient pus pe performanță reprezintă o deficiență fundamentală a modului în care este concepută o mare parte din bugetul UE”.
Bugetul UE este stabilit anual de către Parlamentul European și Consiliul European, principalele sursele de finanțare fiind asigurate de statele membre, pe baza venitului lor național brut (110 miliarde de euro). Alte surse includ plățile efectuate de statele membre pe baza taxei pe valoarea adăugată pe care o colectează acestea (14,5 miliarde de euro), precum și taxele vamale și taxele agricole (15,4 miliarde de euro).
În ceea ce privește alocarea fondurilor UE, circa două treimi dintre finanțările acordate în 2013 au fost destinate programelor de politică regională, transporturi și energie și celor din sectorul agricol, urmate de proiectele din programele pentru dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate (9,9%), ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (9,4%) și cercetare și alte politici interne (8,9%).